Cartiaudio.eu

Ca sa nu mai ramaie repetent si anul acesta, mam mare, mamitica si tanti Mita au promis tanarului Goe sa l duca n Bucuresti de 10 mai. Putin ne importa daca aceste trei dame se hotarasc a parasi locul lor spre a veni in Capitala numai de hatarul fiului si nepotelului lor. Destul ca foarte de dimineata, dumnealor, frumos gatite, impreuna cu tanarul Goe, asteapta cu multa nerabdare, pe peronul di

Noua ceasuri si noua minute... Peste sase minute pleaca trenul. Un minut inca si se nchide casa. Repede mi iau biletul, ies pe peron, alerg la tren, sunt in vagon. O dama singura, si fumeaza, atat mai bine Intru si salut, cand auz o maraitura si vaz aparand dintr un paneras de langa cocoana capul unui catel latos, plin de funde de panglici rosii si albastre.

Profesorul Axinte Frunza a avut ca obiective asezaminte romanesti din Sfantul Munte – schituri, chilii, pesteri si colibe sihastresti. Pentru el, in Muntele Athos, acasa insemna Provata, iar monahii pe care i cauta erau ai nostri , romanii, moldovenii, mai precis basarabenii. Iar dintre acestia, pustnicii, cei liberi de toate catusele pamantesti , care vietuiesc prin paduri, prin vagauni

Profesorul Axinte Frunza a avut ca obiective asezaminte romanesti din Sfantul Munte – schituri, chilii, pesteri si colibe sihastresti. Pentru el, in Muntele Athos, acasa insemna Provata, iar monahii pe care i cauta erau ai nostri , romanii, moldovenii, mai precis basarabenii. Iar dintre acestia, pustnicii, cei liberi de toate catusele pamantesti , care vietuiesc prin paduri, prin vagauni

Profesorul Axinte Frunza a avut ca obiective asezaminte romanesti din Sfantul Munte – schituri, chilii, pesteri si colibe sihastresti. Pentru el, in Muntele Athos, acasa insemna Provata, iar monahii pe care i cauta erau ai nostri , romanii, moldovenii, mai precis basarabenii. Iar dintre acestia, pustnicii, cei liberi de toate catusele pamantesti , care vietuiesc prin paduri, prin vagauni

Luntrea se apropria de tarm. Omul cu padela sculptata se opri din vaslit. Ar trebui sa fie undeva pe aici. Lasa padela din mana si intinse bratele inainte. Celalalt barbat era in partea dinainte a luntrei, cercetand cu atentie malul. Avea pe genunchi o foaie de hartie galbena. Vino aici si priveste, Evans, spuse el.

Pentru ca nu avusese copii, ceea ce o umplea de mahnire, matusa nu putea sa si lase averea decat nepoatei sale. Aceasta mostenire devenita principalul gand al familiei isi intindea aripile asupra casei si asupra intregului minister, unde toata lumea stia ca Bonnin si cu nevasta sa or sa aiba un milion

Cristalul acesta e de vanzare Iar cinci lire este un pret destul de bun. Nu inteleg ce intentii ai, Cave, de nu vrei sa accepti oferta domnului Domnul Cave, foarte tulburat de aceasta irumptie, o privi furios pe deasupra ochelarilor si, fara prea multa siguranta, isi revendica dreptul de a si conduce afacerile dupa voia sa. Dupa masa, cand sotia era ocupata cu somnul obisnuit, scoase din nou c

Locotenentul statea in fata sferei de otel si mesteca intre dinti o aschie de pin. Ce crezi despre asta, Steevens? intreba el. Ma rog, e o idee, spuse Steevens cu tonul unuia care isi rezerva parerea. Cred ca se va turti complet, insista locotenentul. Se pare ca a calculat destul de exact, remarca Steevens pe acelasi ton retinut.

Veti gasi scrise aici Povestiri mari si mai mici Despre vulpi, arici, purcei, Ursi, broscoi si dovlecei. Toate va pun inaine O oglinda ce nu minte. Unde patimile toate, Fara mila s aratate. S ar putea sa va vedeti Asa cum de fapt sunteti. Si nu cum ati vrea sa fiti, Ei, mai vreti sa le cititi?

Veti gasi scrise aici Povestiri mari si mai mici Despre vulpi, arici, purcei, Ursi, broscoi si dovlecei. Toate va pun inaine O oglinda ce nu minte. Unde patimile toate, Fara mila s aratate. S ar putea sa va vedeti Asa cum de fapt sunteti. Si nu cum ati vrea sa fiti, Ei, mai vreti sa le cititi?

Veti gasi scrise aici Povestiri mari si mai mici Despre vulpi, arici, purcei, Ursi, broscoi si dovlecei. Toate va pun inaine O oglinda ce nu minte. Unde patimile toate, Fara mila s aratate. S ar putea sa va vedeti Asa cum de fapt sunteti. Si nu cum ati vrea sa fiti, Ei, mai vreti sa le cititi?

Veti gasi scrise aici Povestiri mari si mai mici Despre vulpi, arici, purcei, Ursi, broscoi si dovlecei. Toate va pun inaine O oglinda ce nu minte. Unde patimile toate, Fara mila s aratate. S ar putea sa va vedeti Asa cum de fapt sunteti. Si nu cum ati vrea sa fiti, Ei, mai vreti sa le cititi?

Veti gasi scrise aici Povestiri mari si mai mici Despre vulpi, arici, purcei, Ursi, broscoi si dovlecei. Toate va pun inaine O oglinda ce nu minte. Unde patimile toate, Fara mila s aratate. S ar putea sa va vedeti Asa cum de fapt sunteti. Si nu cum ati vrea sa fiti, Ei, mai vreti sa le cititi?

Veti gasi scrise aici Povestiri mari si mai mici Despre vulpi, arici, purcei, Ursi, broscoi si dovlecei. Toate va pun inaine O oglinda ce nu minte. Unde patimile toate, Fara mila s aratate. S ar putea sa va vedeti Asa cum de fapt sunteti. Si nu cum ati vrea sa fiti, Ei, mai vreti sa le cititi?

Veti gasi scrise aici Povestiri mari si mai mici Despre vulpi, arici, purcei, Ursi, broscoi si dovlecei. Toate va pun inaine O oglinda ce nu minte. Unde patimile toate, Fara mila s aratate. S ar putea sa va vedeti Asa cum de fapt sunteti. Si nu cum ati vrea sa fiti, Ei, mai vreti sa le cititi?

Despre Herbert West, care a fost prietenul meu la Universitate ca si in particular, nu pot vorbi fara o groaza irepresibila. Asta datorita mai curand straniei ocupatii careia si a consacrat viata, decat felul sinistru in care a disparut cu putin timp in urma. Cercetarile sale au inceput acum saptesprezece ani, cand eram amandoi in anul trei la medicina, la Universitatea Miskatonic din Arkham. Cata

Despre Herbert West, care a fost prietenul meu la Universitate ca si in particular, nu pot vorbi fara o groaza irepresibila. Asta datorita mai curand straniei ocupatii careia si a consacrat viata, decat felul sinistru in care a disparut cu putin timp in urma. Cercetarile sale au inceput acum saptesprezece ani, cand eram amandoi in anul trei la medicina, la Universitatea Miskatonic din Arkham. Cata

Despre Herbert West, care a fost prietenul meu la Universitate ca si in particular, nu pot vorbi fara o groaza irepresibila. Asta datorita mai curand straniei ocupatii careia si a consacrat viata, decat felul sinistru in care a disparut cu putin timp in urma. Cercetarile sale au inceput acum saptesprezece ani, cand eram amandoi in anul trei la medicina, la Universitatea Miskatonic din Arkham. Cata

Cica odata se dadusera in prietesug Pacala cu Tandala si umblau creanga prin lume. Ca sa nu ajunga de izbeliste, se apucara si ei de treaba. Si ce treaba? Unul sa spuie minciuna, iar altul s o dreaga, si ce or castiga, sa imparta in doua.