Meditaii Podcast

Borges avea o barieră între sine și public, exista o dihotomie între neîncrederea în sine și aprecierea publicului. E greu de știut la sigur, poate era o aroganță pe care încerca să o acopere prin umilință falsă, dar eu totuși cred că Borges chiar sincer credea că nu era suficient de bun, întrucât era un cititor extrem de dedicat și a citit o literatură vastă. Fiind expus gândurilor marilor genii din istorie el își dădea seama, cum și Socrate cândva și-a dat seama, că nu știa nimic. Ce poate arăta exemplul lui despre condiția umană în general? O fi neîncrederea în sine un impediment pentru autorealizare, sau din contra, ne servește ca o parte esențială în procesul creativ și de cunoaștere de sine? În acest video-eseu, publicat original în 2020 pe YouTube, eu încerc să răspund la aceste întrebări. Link original: https://www.youtube.com/watch?v=_bXkdb-29BY