Vast And Curious, Cu Andreea Roca

Cori e un om greu de descris în câteva cuvinte. E unul dintre cei mai cunoscuți și căutați antrenori de Pilates, e fondator a două companii de nutriție, Yummdiet și Crave. Una dintre ele, Crave, e un startup în una dintre cele complicate piețe, în Statele Unite. Povestea ei de viață, de la o adolescentă supraponderală, la un antreprenor prosper și apoi la ruină financiară și fondarea unor noi companii e, poate, o lecție de reziliență și reinventare pentru fiecare dintre noi. În viața personală, a muncit din greu la visul de a avea o familie, doar pentru a-l vedea spulberat și a se reașeza într-o nouă realitate, într-o altă țară, în alt fel de relație cu ea însăși și cu aspirațiile de viață. Această conversație cuprinde o groază de teme, de la ce au oamenii nevoie de la un bun antrenor, la strategie de business într-o nouă piață, de la principiile fundamentale ale nutriției și ce greșeli facem fiecare dintre noi, la principiile de psihologie importante în mișcare și alimentație, de la managementul satisfacției

Gabi este unul dintre cei mai experimentați specialiști în fiscalitate. Este partener al casei de consultanță Biriș Goran și cofondator al The Tax Institute, o instituție menită să facă ceva ce, paradoxal, încă nu face nimeni în România: studii de impact privind taxele și schimbările de fiscalitate. Uităm, spune Gabi Biriș, că taxele reprezintă un instrument pentru a ghida economia. Ele construiesc și modelează comportamente, creează sau elimină inegalitatea și sunt unul dintre fundamentele solidarității sociale. Și, în ultimii opt ani, am dinamitat constant acest principiu și am dinamitat fundația fiscalității. Astăzi, România trăiește un paradox. E țara cu cea mai apăsătoare fiscalitate pe veniturile mici, dar cu cele mai ample excepții pentru veniturile mari, cu cele mai mici încasări din taxe și una dintre cele mai reduse niveluri de taxare. Un studiu foarte recent al The Tax Institute demonstrează că, în ultimii opt ani, am avut peste 550 de schimbări de taxe, cu un impact total de minus 0,6 procente.

Virgil este unul dintre cei mai titrați sportivi din istoria recentă a României. Are o carieră de două decenii în baschet, în Statele Unite, în România, Belgia, Germania, Italia, Rusia, Turcia, în Euroliga, Euro Cup și Euro Challenge. A fost desemnat de cinci ori cel mai bun jucător de baschet al României. A fost selecționat timp de 15 ani în echipa națională a României și a fost timp de un deceniu căpitanul echipei. În paralel cu cariera sportivă, a educat și cultivat interesul pentru business și educație. A ales să studieze și să joace baschet în Statele Unite, la Universitatea Alabama de Sud, deși avea pe masă oferte financiare foarte bune din alte locuri. A absolvit cu o specializare în managementul general, are un master în integrare europeană și unul în management și lidership. A fost președinte al echipei de baschet Steaua București, director executiv al CEO Clubs România și este fondatorul Sports Hub, o organizație care dezvoltă programe de educație și burse pentru sportivi și reprezintă unii dintre c

Acum un an, aproape nimeni nu știa ce este chat gpt. Acum, există organizații care plătesc salarii de sute de mii de euro pentru pentru oameni care știu să utilizeze această tehnologie. Acum câțiva ani, credeam că creativitatea e o trăsătură profund umană și că nu poate fi reprodusă de un algoritm. Acum, în timp ce ascultați aceste cuvinte, departamente întregi din companii românești folosesc tehnologia pentru a crea text și imagine aproape fără contribuție umană. Avem conceptul de „CFO fracționar” - cine s-ar fi gândit că poți avea doar un sfert de director financiar - și avem CEO virtuali. Când ne gândim la viitorul vieții noastre profesionale, orice pariu e inutil. Pentru că nu știm. Nimeni nu știe. Dar avem, oare, o variantă mai bună decât să ghicim ce se va întâmpla? Sau decât aceea ce a crede că suntem victime neputincioase ale unui viitor condus de forțe supranaturale? Avem, spune Diana Stafie. Să folosim un instrument pe care multe organizații l-au adoptat deja - cel al scenariilor. Diana este fondato

Vom avea noi episoade de podcast în câteva zile. Până atunci, am ales una dintre cele mai neobișnuite conversații din ultimii doi ani, cea cu Thea Ionescu.  Thea lucrează într-un domeniu fascinant: psihologia dezvoltării. Este profesor și cercetător la Universitatea Babeș Boylai din Cluj și, printre specialitățile ei, se află o zonă nouă și încă puțin cunoscută a psihologiei: cogniția ancorată.  Conceptul poate părea greu de înțeles, dar iată o explicație: gândim și învățăm nu doar cu mintea, ci cu întregul corp, cu mediul din jur, cu senzațiile, amintirile și emoțiile. Suntem ancorați continuu într-o experiență mult mai vastă decât cea mentală.  Am fost obișnuiți să credem că mintea noastră lucrează independent, asemenea unui computer care funcționează la fel, oriunde l-ai pune. Și ne înșelăm.  De la scaunul pe care stăm, la ce vedem pe geam, cât de mult ne place sau displace un om, amintirile despre un miros sau un gust sau cum ne folosim corpul, totul afectează performanța cognitivă.  Cum am putea gândi ma

Vă propun azi unul dintre cele mai ascultate episoade din librăria noastră. Este un episod despre bani și decizii și emoțiile care le însoțesc.  Vom avea noi episoade de podcast și un nou sezon de conversații live, pe scenă, din septembrie. Mihai Purcărea conduce BRD Asset Management, unul dintre cele mai mari fonduri de investiții din România. Este membru în boardul Asociației Administratorilor de Fonduri.  Este pasionat de psihologie și economie comportamentală. Când ne investim banii, spune Mihai, deciziile raționale sunt importante. Dar emoțiile sunt factorul principal: 90% din succes e bazat capacitatea de a gestiona două porniri general umane: teama și lăcomia. În ultimii doi ani, investitorii care au încercat să vândă înainte de căderea piețelor sau să cumpere în cel mai favorabil moment, s-au descurcat mai prost decât dacă ar fi dormit în tot acest timp.  Investițiile bune sunt plictisitoare. Se bazează pe decizii pe termen lung, executate constant de-a lungul anilor. Am fi cu toții mai bogați dacă am

Dintre toate lucrurile grele pe care le facem în viață și în profesie, probabil că cel mai greu este să cerem. Bani, timp, colaborare pentru o cauză, pentru un startup, pentru un proiect.  Vă propun această conversație cu Mădălina Marcu, din arhiva The Vast&The Curious, despre arta de a cere. Vom avea noi episoade de podcast și un nou sezon de conversații live, în septembrie.   Mădălina are două decenii de experiență în a cere. Este primul consultant român în filantropie și cofondator al Școlii de Fundraising. Este director de dezvoltare a resurselor la Asociația pentru Relații Comunitare, organizație care a creat principalele mecanisme care fac azi posibile campaniile de donații. Acum zece ani, ARC a realizat ceva ce părea imposibil: să ridice un fond de un milion de euro pentru o organizație nonprofit.  Mădălina a consiliat și îndrumat zeci de organizații și sute de lideri pentru a deveni mai eficienți în a cere și în a da.  Motivul pentru care ne e greu, pentru care nu cerem, spune Mădălina, este că nu

Andrei conduce departamentul de Inovație al Continental România, unul dintre cele mai mari centre de inovație din țară, în una dintre cele mai mari companii de Automotive. Ceea ce este interesant este că Andrei și-a creat, pur și simplu, jobul la Continental, acceptând probleme și provocări de care aproape nimeni altcineva nu dorea să se apropie. A convins compania-mamă din Germania să creeze aici un departament de inovare. Este, așa cum spune despre el, un antreprenor într-o multinațională. Astăzi, provocarea lui este să poziționeze centrul din România pentru următorii ani și următoarele decenii. Să răspundă la întrebări precum „ce ne va diferenția?” sau „din ce vom face profit în următorii zece ani?”. Am vorbit cu Andrei despre temele importante ale României, despre un moment de cotitură pentru un întreg ecosistem Automotive de care depinde o bună parte din economia românească, despre diferența între inovație și cercetare dezvoltare și rolul pe care universitățile îl pot juca în viitor, deși nu și-l asumă a

Întâlnim, din când în când, oameni a căror prezență ne inspiră, ne bucură și ne face mai buni. Întâlnirea cu Alin Ușeriu e unul dintre aceste momente. Alin a plecat din România la începutul anilor 90, supărat pe țară și decis să nu revină. Și-a construit o viață prosperă în Germania, s-a căsătorit, a devenit tată, a condus o organizație de voluntariat cunoscută în toată lumea. Avea de toate. Mai puțin liniște sufletească. S-a întors în România la finalul anilor 90, cu gândul să schimbe măcar un centimetru pătrat. S-a stabilit la Tășuleasa, în Pasul Tihuța, pe pământul familiei, unde a fondat prima organizație de mediu din România, Tășuleasa Social. A „înrolat” în aspirațiile lui mii de voluntari de-a lungul anilor, într-o țară în care toată lumea i-a spus că nimeni nu vine dacă nu-i o mișcare politică și dacă nu le dai oamenilor bani și alte lucruri. În 2018, a pornit către alt vis imposibil - să facă o „cărare”, cum îi spune el, care să unească țara de la nord la sud, care să dea Transilvaniei o identitate,

Rudi este partener și CEO al Roca Investments, o companie de private equity care investește în și susține creșterea și scalarea companiilor antreprenoriale. În ultimul timp, Roca își îndreaptă atenția și investițiile către companiile de familie aflate în faza de succesiune, ai căror fondatori au nevoie de un plan de ieșire. Am vorbit despre momentul istoric în care ne aflăm, când prima generație de antreprenori își pune pune serios întrebări despre cine va prelua compania, despre oportunitatea foarte plauzibilă ca România să intre în curând pe harta marilor fonduri europene - unde azi nu există - și despre strategia de consolidare regională care conduce deciziile echipei de la Roca. Dar și despre criza vârstei de 50 de ani, întrebări importante despre ce schimbi și ce păstrezi în business și în viață, despre de ce întrebările sunt mai importante decât răspunsurile, problema psihologică a următoarei generații în legătură cu companiile fondate de părinții lor, de ce e esențial să construiești produse, lecții di

Am așteptat mult timp să am o conversație despre optimism. Despre influența lui surprinzătoare asupra succesului în viață, asupra sănătății noastre mentale și fizice. Într-o lume dominată, parcă, de negativ, în care pare că ne-am pierdut capacitatea de a spera și a vedea un viitor mai bun, calitatea de a fi optimiști e o super-putere. Am vorbit cu Aura despre ce este optimismul, cum se naște, cum îl putem dezvolta și cultiva. Optimismul nu e doar un mod de a privi lumea, ci are capacitatea de a ne regla emoțiile și acțiunea. Este moștenit, dar cea mai mare parte este educat, mai ales în primii ani de viață. Și, da, mediul în care trăim ne influențează. Oamenii optimiști au o șansă mai mare să prospere profesional și să aibă rețele sociale mai largi. Au o mai mare rezistență la efort și sunt mai fericiți. Veți găsi în conversația noastră exerciții practice și căi de a crește copii mai optimiști. Dar și latura mai puțin luminoasă și limitele optimismului. Aura predă optimism și psihologie pozitivă la Universita

Radu studiază de ani de zile știința luării deciziilor și erorile pe care le facem adesea, în viață și în business. Am vorbit cu el despre experiența lui cu multiple cariere și alegeri de viață și ce l-a învățat despre decizii. De la faptul că luăm în considerare o singură variantă, la cum rămânem consecvenți cu o decizie luată acum ani de zile. De la cum să alegi ”trenurile” în care să te urci, la valoarea practică de a avea un ideal. De la cum să iei deciziile care îți deschid noi oportunități, la cum să testezi și să îți faci mâna pentru cariere viitoare. De la cum să ne creștem toleranța la risc, la o metodă de a ne rafina intuiția. Am vorbit despre când e bine să renunți și despre ”valea plângerii” - de ce, atunci când căutăm îmbunătățire, ne va fi mai rău înainte să ne fie mai bine. E o conversație foarte personală, plină de umor, lecții practice și unghiuri neașteptate. Iar Radu e un partener de conversație generos și neobișnuit de deschis cu propriile eșecuri și greșeli. Am vorbit cu el la Tetrul Apol

Radu și Magor sunt autorii cărții ”Bătăliile care contează”, o carte despre leadership și valori în situații critice. Despre ce contează atunci când mizele sunt importante.  Radu și Magor n-ar putea veni din lumi mai diferite. Dar poveștile și lecțiile pe care le aduc din armată și din viața organizațiilor sunt esențiale și aplicabile fiecăruia dintre noi.    Am vorbit cu ei despre curaj pe câmpul de luptă și dincolo de el, despre vulnerabilitate drept cale de a afla adevărul și a obține performanță, despre arta de a lua decizii, despre pierdere și sacrificiu, despre cât de mult rău facem și ne facem când căutăm perfecțiunea și uităm de oameni. Și despre multe altele.    Magor a predat la Babes Boylai și a reprezentat România în Parlamentul European. A condus, timp de opt ani, WWF în România și în Coreea de Sud. Din 2018 s-a alăturat echipei Trend, unde este partener și conduce domeniul de Leadership și Cultură Organizațională.  Radu Predescu are o carieră de 15 ani în Armată, ca Vânător de Munte. A fost inst

Ioana este, de mai bine de un deceniu, omul din spatele fenomenului Art Safari. În 2015, a uimit și contrariat pe toată lumea când a decis să facă prima ediție într-un imens garaj dărăpănat, pe bulevardul Magheru, în București. Azi, Art Safari este cel mai mare conglomerat de expoziții de artă din România. ”Casa” oficială este, acum, Palatul Dacia România, din centrul vechi al Capitalei. Aspirația Ioanei este de a pune România pe o hartă a circuitului internațional de artă în care a fost inexistentă în ultimele decenii. Are, spune, o atracție față de lucrurile imposibile. Este ”autorul” primului program de artă în spațiul public din România de după 1990, în Piața Presei din București. A adus la București colecții de la Victoria și Albert Museum din Londra. A dus arta la Aeroportul Henri Coandă și la Metrou. De la finalul lunii iunie, la București vor fi expuse portrete de la National Portret Gallery. Am vorbit cu ea despre artă și pragmatism, despre de ce să nu accepți niciodată un ”nu”, despre cum a găsit în

Laurențiu și Alexandru se cunosc din liceu. În 2012, s-au reîntâlnit la o petrecere, amândoi proaspăt demisionați. Au visat atunci să renască tradiția uitată a berii artizanale din România. Cândva, fiecare județ avea propria bere și existau 100 de branduri artizanale. Au produs prima halbă în octombrie 2013 și, timp de doi ani, n-au știut dacă vor reuși sau nu. Pariurile și sacrificiile din această perioadă, și din toată istoria de un deceniu, sunt puțin cunoscute. Zăganu a făcut pionierat și este azi lider în această industrie mică, de doar 0,3% din toată piața de bere. Am vorbit cu Alexandru și Laurențiu în aprilie 2023, într-o conversație live, la Teatrul Apollo111, despre momentul de căutare de sine care i-a adus împreună. Despre aventura primilor doi ani și a următorilor, despre parteneriatul dintre ei și fascinația de a face ceva ”real”, palpabil și cu sens. Despre valori și cum i-au ajutat în momentele de cumpănă și despre cum au creat o piață, om cu om și butoi cu butoi. Despre tradiția și echipa care

Mihai este cofondator și președinte al Amber. O companie românească multinațională cu studiouri în opt țări, Amber creează și dezvoltă jocuri împreună cu giganți precum Disney, Universal, Gameloft, Amazon și mulți alții. Amprenta lor se află pe produse și experiențe precum cele din seria Star Wars, Avengers, Angry Birds, Roblox. Mihai a câștigat, în martie 2023, distincția ”Antreprenorul anului” din partea EY. Lumea lui e un univers incredibil. Industria de jocuri are cea mai rapidă creștere dintre toate domeniile divertismentului, e mai mare decât televiziunea, și are 4 miliarde de clienți. De la artă tridimensională, la psihologie, tehnologie și inovație, cere competențe de  avangardă și e, probabil, printre cele mai complexe și complicate domenii. Un singur joc costă între un milion și 30 de milioane de dolari. Mihai se referă la acest context cu termenul de ”ocean negru”, plin de rămășițele unor produse și companii decedate. Am vorbit cu el despre momentul de răscruce din 2017 când Amber a mizat totul pe

L-am auzit recent pe Mihai Zânt vorbind despre viitorul muncii, la ”Future Summit”. Perspectiva lui despre unde ne aflăm azi și cum vom lucra, probabil, în viitor mi-a atras atenția. De la ideea că vom jongla cu două, trei cariere în același timp - ceea ce numește ”poliamorie a carierelor” - la schimbările importante de mentalitate prin care e nevoie să trecem, la competențele pe care ne vom baza viața profesională. Mihai are două decenii de experiență în lucrul cu organizații și oameni, în România și dincolo. Este cofondator al Humanistic, o companie de consultanță care asistă organizațiile în procese de schimbare. Și cofondator al Career Shift, o organizație care consiliază oamenii în procese de tranziție de carieră, cu o comunitate de 10.000 de oameni. De un an și jumătate, Mihai lucrează și călătorește, în același timp: în Asia, în 2022 și în Europa, în acest an. Am vorbit cu el despre de ce atât de mulți oameni vor să-și schimbe jobul, deși n-au neapărat o direcție de viitor, despre paradoxul că, deși ne

Marius Istrate este investitor în companii de tehnologie românești și europene și partener sau advisor în fonduri de investiții europene și globale. Până în februarie 2020, a fost Chief People Officer al UIPath, unde a fost arhitectul structurii care a susținut creșterea de la 120 la 3.000 de oameni și de la 4 la mai mult de 25 de birouri global. Am vorbit cu el despre cum ia deciziile de investiții, de ce foarte rar alege antreprenori aflați la prima încercare, despre importanța de a avea o hartă a oamenilor pe care-i admirăm, despre cum arată astăzi peisajul startup-urilor de tehnologie, despre ce e succesul și cum poate fi măsurat, despre cum să construiești o echipă extraordinară, importanța diversității și cum să-ți actualizezi harta mentală când lumea se schimbă și multe altele. Podcastul Vast&Curious este susținut de AROBS, cea mai mare companie de tehnologie listată la bursă. AROBS este o companie românească fondată acum 25 de ani la Cluj, cu birouri în opt țări și parteneri și clienți în Europa,

Aceasta este o conversație care ne explică pe noi, nouă. Ca răspuns la șocurile prin care am trecut în ultimii ani, ceva important s-a întâmplat în adâncul fiecăruia dintre noi. Un proces de maturizare, în care am redescoperit relația cu noi înșine și am început să prețuim echilibrul. Am învățat că nu putem da ce nu avem și nu putem controla decât foarte puține lucruri. Am realizat că lucrurile se pot schimba fără vreo avertizare și că, în loc să așteptăm vremuri mai bune în general, e în puterea noastră să le facem mai bune azi, pentru viața noastră. Nu putem avea totul, dar putem alege ce-i important. Ne-am schimbat și aceste schimbări nu sunt cuprinse în vreo statistică. Nu încă. Dar Adina Vlad le urmărește an de an în seria de rapoarte Hunters și vede cum se cristalizează o nouă conștiință de sine. O ”Eră a maturității”, cum este numită în raportul din acest an. Această nouă relație cu noi, cu oamenii din jur, cu societatea, cu munca și cu produsele si organizațiile, dă naștere unor fenomene interesante ș

Alexandru e un explorator în cel mai propriu sens al cuvântului. E un om teribil de curios într-o lume infinit de vastă. Din jungla Amazonului în pustiul Siberiei, și de la Carnavalul de la Rio la Beijing, a cutreierat planeta în căutare de răspunsuri. A scris două cărți, ambele prezențe constante pe listele de best sellers: ”Căzuți din Junglă” și ”Călătorie în jurul omului”. Ambele sunt jurnale de călătorie și explorări ale naturii umane, ale culturii și relațiilor. Explorând lumea, spune Alexandru, descoperim geografia ființei noastre, cu continentele ei luminoase sau întunecate. Poate că, în calitate de ornitolog, ia parte la expediții pentru a studia păsările. Dar, ca om, se întoarce din junglă cu povești pline de sens despre prietenie, iubire, maturizare, frică, viață și moarte, divinitate și sensul nostru în toată această geografie.  Alexandru e biolog, are o licență în teologie, un master în filozofie și o formare în psihologie pozitivă. Plus o colecție de cranii. E profesor de biologie la Universitate